Conferința ”Memorie și Comunicare”

ilustratie6

line

Vă invităm astăzi, 14 octombrie, la ora 15.00, la sala Auditorium Maximum, str. E. de Martonne, Nr. 1 / str. Mihail Kogalniceanu nr. 3 la conferința ”Memorie și Comunicare”.

Tema aleasă pentru ediția din acest an, „Memorie și comunicare” va fi abordată de arhitecți români şi străini recunoscuți pe plan internațional.

Speakeri în cadrul conferinței vor fi membrii juriului Bienalei de Arhitectură Transilvania 2015:

Constantin Gorcea (România), Președintele juriului BATRA 2015, Președintele Ordinului Arhitecților Filiala Nord-Est și specialist atestat pentru monumente istorice

Rachel Armstrong (Marea Britanie), Profesor de Arhitectură Experimentală al Departamentului de Arhitectură, Urbanism şi Peisagistică, la Universitatea Newcastle, nominalizată de Chick Chip una dintre cele 9 femei model, iar potrivit revistei BBC Focus, este o femeie cu ”idei ce ar putea schimba lumea”.

Lorenzo Cotti (Elveţia), arhitect, urbanist și specialist în urban gaming simulation.

Håkon Iversen (Norvegia), specialist în planificare strategică, design urban, arhitectură, urbanism, consiliere strategică pentru sectorul privat și public.

Golda János (Ungaria), profesor la Departamentul de Arhitectură al Universității din Győr, arhitect care își întemeiază opera pe raționalitate, pune accentul pe importanța locului și timpului folosind un limbaj vizual, cultural.

Mirjana Lozanovska (Australia), director al School of Architecture and Built Environment, Faculty of Science, Engineering and Built Environment, la Deakin University. Studiile îi sunt apreciate pe plan internațional, iar cartea acesteia ”Postcolonial Space(s)” a introdus un nou cadru pentru regândirea arhitecturii.

François Meyer (Elveția), câștigător al celebrului premiu european „Best Architects 15” la categoria Locuire/locuinte unifamiliale.

Paola Rizzi (Italia), profesor de arhitectură, analiză și proiectare urbană, intervenții de urgență în spațiul urban și arhitectură sustenabilă la ”Facoltà di Architettura di Alghero”.

Conferința va fi precedată de vernisajul expoziției arh. Pasztor Peter.

conf program_o

Prezentarea lui Golda János se numește „Memorie și comunicare în limba arhitecturii”.

„Omul construiește o casă – o propoziție simplă, dar oare ce înseamnă ea astăzi? Construcția începe de obicei cu înțelegere, se termină cu empatie, și continuă cu transmitere.

Unde, când, cui, cât de mare, de ce, din ce, la ce preț, cum și ce fel de casă – aceste întrebări pot fi răspunse numai în funcție de cine spune povestea și cui. Adverbele și atributele sugerează o mare variabilitate spațială și temporală a procesului de construcție. Limba și arhitectura se nasc din soarta, credința, crezurile, abilitățile unei comunități, limba vie și construirea adevărată cresc din rădăcini comune. Lucrurile trebuiesc numite și capturate, elementele proporționate între ele și puse cap la cap, amintirile trebuie să capete formă, să fie așezate în spațiu, imaginația trebuie făcută perceptibilă și transmisă mai departe. În pereții caselor sunt zidite sentimente, atingeri, sunete, zgomote, mirosuri, gusturi, pete, culori, lumini, forme, materiale, suprafețe, semne, ritmuri, armonii, compoziții. Gura și nasul sunt atenți, ochii și urechile se joacă în spațiu, iar limba mâinii este făurirea.
Cel care construiește într-adevăr, se amintește și dă formă viitorului prin intermediul materialului.”

Prezentarea Paolei Rizzi se numește ”Urbanismul – între vulnerabilitate și reziliență”, iar ideea acesteia se conturează în jurul importanței conceptelor de vulnerabilitate și reziliență pentru mediul urban și pe importanța memoriei pentru a scădea vulnerabilitatea sistemelor urbane.

În prezentarea „Golul negru” susținută de Mirjana Lozanovska autorul pornește de la modul cum funcționează memoria colectivă

„Poeții ne spun cum funcționează memoria. Memoria poate fi profundă sau nesigură, dar este integrată societăților vii nu celor moarte. Istoria ne scrie trecutul. Prin construirea istoriei si a memoriei, cum pot fi interese preocupările curente despre eroziune, dispariție și deteriorare in arhitectura. Prezentul îsi căuta confortul in imaginarul trecutului si asemenea ”Angelus Novus” a lui Paul Klee, satele și orașele sunt propulsate invers in viitor. Aceste idei vor fi prezentate prin intermediu a patru proiecte: Reconstrucție [Tange’s Skopje/Skopje 2014], Deteriorare [Ohrid], Reutilizare adaptata [#VacantGeelong], și Istorie orală [Zavoj si alte sate]. „

Prezentarea lui Rachel Armstrong din cadrul conferinței ”Memorie și Comunicare” se numește ”Arhitectura experimentală: prototipuri ale arhitecturii viitorului”.

”Proiectarea mediului construit stă la baza dezvoltării societății umane, în mod special pentru că două treimi dintre noi vom locui în mediul urban până la mijlocul acestui secol. Modul în care abordăm designul și proiectarea clădirilor reprezintă o nouă treaptă pentru inițierea și dezvoltarea unor practici noi, care ar putea schimba mediul în care locuim. În prezent, clădirile industriale contribuie cu peste 40% din amprenta de carbon a pământului. O mare parte din poluarea cu carbon se datorează utilizarii unor sisteme de ardere a combustibililor de proveniență fosilă, cum ar fi frigiderele, aparatele de aer condiționat, sau calculatoarele pe care fiecare dintre noi le are în dotare.

Construirea și proiectarea spațiilor în care locuim ar trebui să fie tratate cu o mai mare considerație pentru felul în care ne consumăm resursele. Acestea provin din natură, respectiv, sunt dependente de ciclurile naturale, cu care am început să interferăm din ce în ce mai mult, prin felul și viteza cu care extragem aceste resurse din circuitul lor natural, care ar trebui să le genereze – apa potabilă, solurile fertile, diverse minerale, cum ar fi fosforul.

Aceste întrebări nu sunt probleme tehnice care pot fi rezolvate printr-o abordare diferită a design-ului sau a structurii, ci au legătură directă cu istoria civilizației. Practica de arhitectură este o activitate umană complexă și integrantă, care cuprinde concepte precum forma, structura, procesele, spațialitatea, timpul, metafizica, arta, poezia și materialitatea. De asemenea, aceasta integrează și interesul uman pentru domeniul ecologiei. În acest sens, spațiul urban oferă o platformă experimentală dirijată, care angrenează sistemele biofizice și socio-politice. De aici rezultă întrebări filosofice și culturale profunde, de exemplu, ce înseamnă să fii om, sau cum am putea prospera ca și civilizație pe planeta noastră? Faptul că generăm întrebări legate de mediul construit ne ajută să înțelegem mai bine modul în care ne putem relaționa cu mediul înconjurător, și unul cu celălalt.

Arhitectura experimentală își propune să abordeze noi căi de explorare a spațiilor pe care le locuim în secolul XXI, prin crearea de prototipuri care articulează, într-un mod inovator, coregrafii de spații, materie, umanitate și temporalitate, generând condițiile pentru crearea acestor ”experimente” arhitecturale. Continuând tradiția arhitecturii vizionare, precum Archigram sau schițele lui Lebbeus Wood, arhitectura experimentală își produce propriul context de spații pentru cercetare, care formulează întrebări în legătură cu viitorul și cu practica de arhitectură.”

Loading Facebook Comments ...

0 comments on “Conferința ”Memorie și Comunicare”Add yours →

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *